adwords

O femeie neconsolată

Un filozof chinez se preumbla într-o zi într-un cimitir: mergea cu pas grav, lăsând privirea să-i alunece pe pietrele de deasupra mormintelor.
Deodată el zări, palidă în rochia-i albă (culoarea de doliu în China), o femeie tânără care, cu o mişcare frumoasă, melancolică şi blândă îşi mişca evantaiul pe un mormânt proaspăt săpat.
Filozoful, intrigat, se apropie şi o întreabă pe văduvă:
– Îţi plângi bărbatul?
– Da.
– Dar de ce-i faci vânt cu evantaiul pe mormânt? întrebă filozoful.
– Ah, zise tânăra femeie, i-am jurat pe patul de moarte că nu mă voi mărita până când nu s-o usca pământul de pe mormântul lui. De aceea vin în fiecare zi aici, ca să-l usuc mai repede!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *